Vrei un job? Cauta-ti! Vrei un job de succes? Citeste aceasta carte!

Pune-te in pielea celuilalt (schimbarea de paradigma)

Scris de Stefan Murgeanu in Job / Cariera, Succes pe 02.10.2009 | 3 comentarii

‘I’m a great believer in luck, and I find the harder I work, the more I have of it.’

Thomas Jefferson, al treilea presedinte al SUA, unul dintre `Parintii fondatori`, 1743-1826

‘Cred in noroc si constat ca, cu cat muncesc mai mult, cu atat am parte de mai mult noroc.’

Nu vom explora detaliat intimitatile teoretice ale principiului schimbarii de paradigma. Pentru aprofundare iti recomand cartea lui Stephen R. Covey, ‘The 7 Habits of Highly Effective People’. In cartea sa, Covey explica destul de simplu cum toate avantajele principiilor gandirii pozitive si ale discursurilor motivationale nu valoreaza nimic daca paradigma este gresita, daca unghiul, perspectiva din care privim lucrurile nu ne permite sa vedem faptele si cauzele in esenta lor reala. El ne da un exemplu simplu si pe intelesul oricui: daca vrei sa gasesti o anumita strada in centrul orasului Chicago, dar dintr-o eroare (de tipar, de editura, etc) harta pe care o tii in mana este a orasului Detroit, nu vei reusi niciodata sa gasesti strada respectiva, oricat de ambitios ai fi, oricat de pozitiva ar fi atitudinea, si asa mai departe. Singura posibilitate de a gasi strada respectiva ar fi sa ai harta corecta (paradigma corecta).

La fel si in cazul tau. Esti sigur ca jobul si compania la care ai aplicat sunt perfecte, ti se potrivesc de minune si avand in vedere si lipsa acuta de personal calificat pe piata fortei de munca, apreciezi ca ai sanse foarte mari sa obtii locul de munca vizat. Esti optimist, increzator, iar cand te confrunti cu un refuz fara explicatii – sau doar unele vagi, de complezenta – te desumfli ca un balon, esti deprimat, te uiti din nou peste CV-ul tau, peste specificatiile jobului, reanalizezi fraza cu fraza si cuvant cu cuvant decursul interviului si nu intelegi ce s-a putut intampla. Te gandesti ca ai cerut prea mult – se poate intampla si asta, dar crede-ma ca daca esti cu adevarat profesionist, nu salariul a fost cauza. Sau te gandesti ca poate au fost altii mai buni ca tine – este posibil, dar putin probabil. Si tot asa te framanti incercand sa iti dai seama unde ai gresit, cum sa faci sa nu mai repeti aceeasi greseala data viitoare.

Am sa iti spun eu unde ai gresit: nu te-ai pus in pielea celuilalt, al angajatorului. Nu ai incercat sa vezi din perspectiva acestuia care sunt valorile companiei, si modul de gandire. De exemplu, ai candidat pentru un post la o multinationala pentru care esti perfect calificat si ai educatia necesara, dar poate ca pe parcursul carierei ai avut sincope in continuitate pe linie profesionala sau in cadrul unei (unor) companii.

Multinationalele privesc cu reticenta persoanele cu un istoric al carierei incert, oricat de profesionisti ar fi acestia. Multinationalele, datorita modului de organizare de tip birocratic multistrat, tind sa angajeze numai persoane stabile, chiar daca trebuie sa investeasca un pic mai mult in recrutarea sau trainingurile acestora. Acesta este stilul corporatist.

O companie mai mica, locala sau nationala, cu un sistem mai flexibil, nu se va crampona de sincopele din trecutul tau, va cauta sa exploateze la maximum profesionalismul tau, creativitatea, entuziasmul, dinamismul, asumandu-si acest risc al nestatorniciei. Acesta este stilul antreprenorial.

La fiecare pas trebuie sa tii cont de imaginea celuilalt, de fiecare data cand esti pus in situatia de a lua o decizie, trebuie sa te pui in pielea celuilalt pentru a avea o imagine de ansamblu, iar daca este cazul, sa operezi o schimbare de paradigma in propria ta viata si in propriile tale intentii de cariera.

Iata momentele esentiale cand trebuie sa vezi lucrurile si dintr-un alt punct de vedere:

- atunci cand iti stabilesti obiectivele

- atunci cand iti stabilesti strategia generala

- atunci cand aplici la un job

- atunci cand te prezinti la un interviu

- atunci cand iti stabilesti tactica de lupta (pentru si la interviu)

- atunci cand primesti o oferta

De multe ori este greu sa iti dai seama care este viziunea ‘celuilalt’, adica a angajatorului, dar, daca iti faci temele de casa, vei fi cu un pas mai aproape de a obtine ceea ce iti doresti: nu doar un job, ci un job de succes.

La interviu ai cea mai mare sansa – dar uneori s-ar putea sa fie prea tarziu – sa apreciezi modul de gandire al angajatorului, ce fel de organizatie este, cum vad ei aceasta pozitie si mai ales cum arata candidatul ideal. Daca esti un pic abil si nu te grabesti de la inceputul interviului sa deconspiri toata povestea vietii tale, s-ar putea sa ai sansa, ca pe parcursul discutiei, sa intrevezi cateva semne despre asteptarile si viziunea angajatorului si astfel ai putea sa pui accentul – eventual un pic sa exagerezi – pe acele atribute ale tale – calitati, aptitudini, educatie, experienta – care crezi ca s-ar potrivi cat mai mult cu gandirea ‘celuilalt’ si care te-ar avantaja cel mai mult.

De exemplu, daca aplici pentru un post mai ‘tehnic’, dar iti dai seama ca angajatorul vrea o persoana puternic orientata spre nevoile clientului, chiar daca jobul acestuia nu presupune un contact prea des cu acesta, atunci poti sa mentionezi in treacat ca in timpul facultatii ai urmat si cursurile facultative de ‘Marketing’ si ‘Vanzari’; nu te consideri un profesionist in relatiile cu clientii, dar consideri ca aceste cursuri te-au ajutat totusi sa intelegi cat de important este clientul si satisfacerea nevoilor acestuia.

Succes