Una din cele mai mari greseli ale angajatorilor este ca accepta compromisuri atunci cand vine vorba de angajarea personalului. Renunta prea usor la oameni foarte bine pregatiti, adevarati specialisti, desavarsiti profesionisti, doar pentru ca pretentiile materiale ale acestora (justificate de cele mai multe ori) nu se incadreaza in bugetul alocat departamentului sau postului respectiv.
Cat de banal, cat de gresit, cat de necompetitiv, cat de contraproductiv.
Mai ales ca intr-o companie nu ai nevoie ca toti angajatii sa fie vedete foarte bine pregatite si competente, dar ai mare nevoie ca oamenii care se afla in posturi-cheie (sefii departamentelor, specialistii, cei care lucreaza direct cu clientii samd) sa fie, dpdv al experientei, educatiei, atitudinii si abilitatilor, cu mult peste standarde, cu mult peste medie si, evident, mult mai bine platiti.
Asta nu inseamna ca restul trebuie sa fie slab pregatiti sau prost platiti; si acestia trebuie sa corespunda cerintelor, bineinteles, sa treaca prin toate procesele de testare inainte de a fi angajati si sa demonstreze ca sunt competenti, dar la acestia important este ca raportul dintre pregatire si salariu sa fie unul optim, in concordanta cu cerintele jobului si cu CV-ul angajatului. Dar pentru acestia, bugetul de salarii per post sau departament este primul criteriu, deoarece pornim de la prezumtia ca exista pe piata fortei de munca o masa critica de oameni cu competente apropiate care se potrivesc.
In schimb, pentru un om-cheie, fie faci bugetul de salarii dupa ce vanezi un om, fie dupa ce studiezi atent piata si esti constient de cat poate sa insemne, ca efort financiar, angajarea unei asemenea persoane.
Desigur, exista un mic impediment, deoarece pentru cei care nu lucreaza in departamentul de vazari este foarte greu de determinat si de cuantificat ROI-ul, aceasta necesitand o atenta monitorizare si evaluare din partea conducerii (si tot va presupune o oarecare doza de subiectivism).
Insa, este foarte clar ca ai nevoie de supervedete (cei mai buni oameni pe care ii gasesti, aproape indiferent de costuri) in posturile care presupun relatie directa cu clientii companiei (vanzari, customer care, receptie etc), in cele care determina cifra de vanzari (marketing) si in cele care presupun coordonarea altor persoane. In firmele de productie, bineinteles ca pe partea de proiectare / inovare ai nevoie de niste mici genii, niste mici geek sau mad scientist, pe care sa ii inchizi intr-un laborator si sa-ti creeze un produs de cea mai buna calitate, care sa cucereasca lumea. Dar asta este deja alta poveste.
Donald Trump cunoaste acest detaliu, de aceea si spune: “angajeaza cei mai buni oameni cu putinta”.
Si Google stie asta, si Apple, si Microsoft, de aceea aceste companii sunt acolo unde sunt
Daca esti angajator, intreaba-te: ce este mai important, sa tii cu dintii de buget sau sa ai cei mai buni oameni, cu ajutorul carora sa iti dublezi sau triplezi cifra de afaceri, poate de la an la an?
Succes si fii un angajator intelept
Asa cum am sustinut si pe site-ul Bestjobs,parerea mea este ca angajatorii gresesc adeseori in avea incredere in oameni care nu sunt nici pe departe ceea ce incearca sa para.Seful meu este cea mai buna dovada in sprijinul spuselor mele…Un om perfid si foarte slab pregatit profesional a cucerit angajatorul cu o falsa carisma ,cu un comportament slugarnic care strainilor le place mult… In realitate angajatorii si-au cam dat seama ca au gresit…. Eu in schimb traiesc o mica drama pentru ca job-ul e foarte bun si salariul asemenea…Seful meu ,insa, va fi motivul pentru care voi parasi acest job la un moment dat chiar si pentru un salariu mai mititel…asta e… NU poti fi sef numai zambind si pupand dosuri care au o placere deosebita sa simta asta….
In primul rand la angajatori le lipseste respectul fata de angajati asta este cea mai grava atitudine.