Vrei un job? Cauta-ti! Vrei un job de succes? Citeste aceasta carte!
Ce este succesul
Scris de Stefan Murgeanu in Succes pe 21.12.2009 | 11 comentarii
Voi ati observat ca in general oamenii care nu au “noroc” in viata spun ca pentru a avea succes ai nevoie de mult noroc, iar cei care au avut succes si au realizat cu adevarat ceva spun de cele mai multe ori ca succesul inseamna 99% munca si 1% talent?
Voi pe cine ati crede? Pe cei care au reusit sau pe cei care acuza nesansa ca nu au reusit?
Succes 
Uite aici un ted talk care vorbeste foarte rational despre cat aport are fiecare in succes. http://www.ted.com/talks/lang/eng/alain_de_botton_a_kinder_gentler_philosophy_of_success.html
Cred ca e ipocrit sa zici ca succesul a depins de tine cand il ai si sa zici ca a depins de noroc cand nu-l ai (succesul definit foarte vag pentru ca de fapt cum definim succesul). Cred ca ce se intampla cu viata ta depinde de foarte multi factori, actiunile tale fiind doar unul din factori, cu un efect mai mare sau mai mic in functie de context.
e ipocrit daca este aceeasi persoana care in diverse conjuncturi foloseste diverse principii
actiunile tale sunt doar unul din factori, dar sunt cel mai important!!! atat de importante sunt gandurile si actiunile tale, ca influenta celorlalti factori paleste in fata acestora, atunci cand stii ce vrei sa faci si esti hotarat sa “pay the price”
succes
PS: multumesc pt link
eu am sa-i cred mereu pe cei de la care am ceva de invatat…adica pe cei pe care ii vad in actiune, cum lucreaza si cum reusesc…
astfel am sa apreciez eu singura cum “cresc” oameni aia, cum infrunta obstacolele zilnice si am sa pot sa-mi stabilesc un punct de reper cu lumea din jur (daca e absolut necesar)
pana la urma nu e important sa te increzi in succes si talent, pentru ca ajungi sa etichetezi, cataloghezi si sa cauti motive sa renunti mai usor sau nu (cu prioritate cazul mai putin placut: renuntarea)[sau cel putin iti da tarcoale ispita asta]
De fiecare data -a reusi- inseamna 99% munca si 1% talent, nu inseamna succesul in sine, succesul inseamna un amestec de ingrediente si anume: sa faci ceea ce iti place, sa ai parte si de remuneratia dorita, sa ai o sotie “sufletul pereche”, sa ai copiii sanatosi etc. Sa te cunosti pe tine insuti foarte bine, si sa simti ca traiesti.
, filmul RAIMAN in care acel tip super destept numara 4 pachete de carti si le calcula matematic stiind exact ce va urma, dovedeste ca nici la jocurile de noroc nu exista norocul !
Eu nu cred in esec, eu cred ca acolo unde gresesc am mai mult de invatat si mai mult de muncit!
PS: oricum nu cred in noroc
Sunt tot felul de puncte din care poţi vedea succesul. Perspectiva personală, perspectiva anturajului, perspectiva norocului. Eu consider că reprezintă o combinaţie între toate acestea perspective, însă cu procente diferite. Ponderea cea mai are o are aportul personal.
Dacă chiar vă interesează contextul în care un om poate avea sau nu succes, citiţi cartea lui Malcolm Gladwell, o să vi se deschidă ochii în legătură cu povestea succesului. Eu sunt adeptul respectivei explicaţii, adică cea oferită de Gladwell.
Automat as crede pe cel care a reusit in viata, nu pe cel care se plafoneaza si asteapta sa-i pice din cer. Stiti vorba romaneasca “Dumnezeu iti da dar nu-ti baga in traista”. Majoritatea oamenilor de succes au ajuns pe treptele inalte ale societatii, muncind din greu si facand sacrificii.
Interesant articol… Nu stiu cat la suta ar fii Noroc…Insa ce stiu sigur este ca fara Munca nu poti sa ajungi nicaieri.
@iulian_g Thumbs up
pot eu sa va contrazic? pe niciunul
@Nechita Gabriel: corect, este de studiat si cartea lui Gladwel
Daca definim succesul prin prisma a ceea ce cred cei din jur despre ce inseamna succes si nu din prisma propriilor reusite, a atingerii obiectivelor propuse si indeplinirii viselor atunci categoric il vom crede pe cel care se plange si da vina pe hazard. Insa toti cei care au avut succes, respectiv au ajuns acolo unde si-au propus (si aici ma refer in special la oameni precum A. Lincoln) au avut un lucru in comun: perseverenta. Putem completa perseverenta cu motivatia, credita, dorinta, ce vreti voi si va suna pozitiv. Insa una peste alta, hazardul s-ar putea sa ii fi pus in fata niste oportunitati celui care se plange iar el sa le fi refuzat. Stiti bancul cu Dumnezeu si naufragiatul?
Cand un localnic ramane captiv pe o scandura, in mijlocul unui sat inundat, vine un elicopter si din el i se coboara o scara. Ceidin elicopter ii spun sa urce, omul raspunde: “Nu merg, eu il astept pe Dumnezeu sa ma salveze.” Pleaca elicopterul, peste un timp vine o barca, aceeasi poveste. In final omul moare, ajunge la Dumnezeu si Il intreaba: “Bine, Domane, m-am rugat sa vii sa ma salvezi de la inec, de ce m-ai lasat acolo sa mor?” “Pai, mai om bun, nu ti-am trimis eu si elicopter si barca si tu nu nu ai vrut sa pleci de acolo?”
Concluziile le trageti voi.
dp meu dv, exista 2 concepte care se ingemaneaza: karma si liberul arbitru; adica, ne setam singuri ce ni se va intampla in aceasta existenta, ca pe un fel de decor pe o scena, insa decizia o luam singuri; una peste alta, evident ca exista noroc si ghinion din aceasta perspectiva, nu poti ajunge sa fii bogat daca tu insuti ti-ai propus sa fii sarac pentru a invata ceva…
cu alte cuvinte, nu trebuie blamati cei care se plang de lipsa sansei, ci apreciati si sprijiniti (unii dintre ei, evident) pentru ca si-au ales o intrupare dificila, tocmai pentru a evolua.
@Ioana: de acord
@Stefan: man, that`s too deep for me