Comments on: Criza n-a lovit inca destul – partea II

By: Stefan Murgeanu

Stefan Murgeanu — Sun, 13 Feb 2011 16:41:01 +0000

@Arhi: m-am exprimat gresit

By: Arhi

Arhi — Sun, 13 Feb 2011 16:02:02 +0000

pana la turci si tatari. multumesc:))

By: Cristian Voiculescu

Cristian Voiculescu — Thu, 02 Dec 2010 16:02:21 +0000

Domnita e incompetenta si seful e de asemenea. Am intalnit asemenea cazuri si nu cred ca tine de criza sau de lipsa ei. Pur si simplu, nu stiau ce sa faca in situatia respectiva. In plus e si gandirea pe termen scurt. Sa castigam astazi, ca maine se termina lumea.

In toamna trecuta am mers sa ii propun unuia sa ne inchirieze un spatiu de reclama care zacea in paragina si despre care atunci a aflat. Mi-a cerut un pret exorbitant, i-am oferit mai putin. De atunci pana acum in spatiul ala n-a fost afisat nimic.

By: Mirciulica

Mirciulica — Mon, 05 Apr 2010 16:58:21 +0000

Da, ma lovesc aproape zilnic de astfel de oameni

By: Stefan Murgeanu

Stefan Murgeanu — Sun, 28 Mar 2010 19:44:58 +0000

@Ovidiu,

yep, sad but true…

By: Ovidiu

Ovidiu — Sun, 28 Mar 2010 17:03:55 +0000

Da, mă lovesc aproape zilnic de astfel de oameni… Unii sunt pur și simplu inconștienți, atât angajații care nu realizează că pot zbura extrem de ușor, cât și managerii care nu realizează că singurii care pot să-i scoată din situația în care se află sunt clientii.

Sfatul meu: vote with your wallet! (adică, sper că în final n-ați închiriat acolo).

By: Stefan Murgeanu

Stefan Murgeanu — Fri, 26 Mar 2010 12:57:09 +0000

da, cred că autenticul “las’ că merge ş-aşa” a făcut mai mult rău acestei ţări decât turcii şi tătarii la un loc…

By: Adi Pica

Adi Pica — Fri, 26 Mar 2010 12:54:25 +0000

Asa am sperat si eu. Ca vine criza si angajatii vor deveni mult mai atenti, mai constiinciosi, mai dornici sa faca treaba pentru a-si pastra locul de munca sau pentru a reusi sa isi mai mareasca putin veniturile. Din pacate atitudinea pe care o vad e una de delasare, deznadejde, lipsa de initiativa si de implicare. Foarte ciudat, dar frica de pierdere a locului de munca nu pare foarte puternica. Asta probabil ca asa e la noi. Nu suntem un popor care sa munceasca sa iasa din “the dip” ci mai degraba mergem pe ideea “apa trece, pietrele raman” sau mai celebrul “o fi ea cumva”.