Tu cat de des negociezi?
Fara doar si poate, toate persoanele de pe Terra negociaza. Insa eu unul sunt curios cat de des negociaza un blogger si/sau un cititor de bloguri in viata de zi cu zi, fie ca este vorba de a cere persoanei dragi sa duca gunoiul, de a te arunca in traficul nebun al orelor de varf, de la a determina in ce zi si la ce ora iti faci o programare cu un client, pana la a decide ce program de televiziune vizionezi alaturi de familie si ce program vizionezi cand tu esti the big boss al telecomenzii.
Dupa parerea mea un raspuns normal la intrebarea Tu cat de des negociezi? ar trebui sa fie intotdeauna, pentru ca totul in viata este negociabil, in orice circumstante, oricand… deoarece atunci cand oamenii schimba idei cu intentia de a modifica relatiile dintre ei, oricand prefera o intelegere, precum o cale de mijloc din care ambele parti sa aiba ceva de castigat, atunci acestia negociaza!!!
Acum nu stau sa intru in alte detalii mai complicate despre negociere, pentru ca pur si simplu nu e ceea ce imi doresc de la acest post, insa ceea ce imi doresc este de a afla raspunsurile sincere a cat mai multe persoane la aceasta intrebarea – asa ca propun ca toti bloggeri coafati 
de acest subiect si cu un punct de vedere propiu (si sunt sigur ca diferit de al meu) sa raspunda la aceasta intrebare fie in comentarii, fie pe blogurile personale .
————-
Acesta este un scurt guestpost scris de Ciprian Stoian, care in acest fel ridica mingea la fileu bloggerilor si cititorilor de bloguri si cred ca este si o replica la articolul lui Makavelis despre cum toti suntem oameni de vanzari in viata. Tema de altfel discutata si pe acest blog candva, dintr-o alta perspectiva.
parerea mea personala este ca in viata totul este negociere, incepand de la a-ti coninge copilul sa manance si morcovii din supa, pana la o cerere de casatorie
la acest lucru ma refeream si eu
dar vreau sa aflu si parerea altor bloggeri sau cititori de bloguri …
@Stefan Murgeanu:
La cererea in casatorie ar fi bine sa faci o oferta de nerefuzat din prima pentru ca imi e greu sa cred ca e cineva dispus sa mai negocieze dupa.
De la negociere la santaj e doar un pas.
Negociez oricand e ceva de negociat, pentru ca, din punctul meu de vedere, nu in orice situatie se sta la negocieri. Mai actionam si din instinct, fler.
Tot timpul negociem, fie ca o facem constient sau inconstient;orice discutie purtata cu o persoana este o negociere…prin simplul fapt ca determinam persoana respectiva sa ne asculte.
Si eu sunt de parere ca in viata totul se negociaza. Eu incerc mereu sa negciez cu parintii dar cateodata nu se lasa nici cum
)
Servus
Cred ca lumea ezita sa raspunda cu “intotdeauna” pentru ca acest cuvant “negociere” are o incarcatura mai ciudata in Romania… spre negativa.
Dar negocierea nu e nimic altceva decat o forma de comunicare, un schimb de raporturi sociale, indiferent despre ce e vorba. Si, mai mult decat atat, e o idee buna sa incepem sa fim constienti de faptul ca, vrem nu vrem, negociem constant/zilnic, deci sa ne asumam treaba asta si sa fim din ce in ce mai buni la “negociat”.
Cum spuneam eu in alte locuri, calitatea si potentialul de succes ale oricaror tipuri de negociere in aceasta viata, pleaca de la Valorile personale si de la Credibilitate.
Multumesc si succes!
[...] meu guestpost… May 5th, 2011 syber Yupiiiiiii …am scris si eu primul meu guestpost si tin sa-i multumesc pe aceasta cale lui Stefan Murgeanu, care mi-a primit si publicat [...]
De negociat…eu zic ca tot aproape tot timpul. Mai putin la supermarket. In piata se negociaza. Si cand zic piata ma refer mai mult la termenul economic. E drept ca si in piata…obor spre exemplu. Viata mi se pare o negociere. Citind mai sus, Casatoria nu mi se pare o negocire. Cu toate ca sunt unele cazuri, in cazul casatoriilor cu un interes (ex. viza pt SUA).
Dar ca o concluzie, aproape tot timpul.
Parca nu as scoate negocierea ca fiind “talismanul Universului” din simplul motiv ca daca ne uitam la schema noastra evolutiva, la inceput a fost lupta pentru supravietuire in care doar conflictul si/sau cooperarea instinctiva au cam facut totul.
Era parca un experiment care demostra inclinatia oamenilor de a ajuta neconditionat necunoscuti in anumite conditii: intuneric, zone periculoase si absenta altora/martori (deci nu in conditii de multime, ci o relatie diadica care e calsica si pentru negocieri).
Deci in multe cazuri interactiunea inseamna cooperare si/sau conflict, negocierea intervine cand 2 persoane constientizeaza ca pot tranzactiona ceva prin identificarea reciproca a intereselor.
Sunt un negociator mizerabil, extrem de fricos, care nu stie sa-si asume nici cel mai mic risc. Sunt constient de asta si incerc sa ma schimb, dar fara folos deocamdata.
@Semanticus: eu as spune ca si un conflict este de fapt o forma extrema de negociere
@Farcas Gelu Danut: lasa ca e bine! asa am inceput toti, cu frica (si nu-l cred pe cel ce neaga!)
dar se invata si important este ca vrei asta
@Stefan,
pe ideea asta putem sa spunem ca daca azi port cravata rosie fac presiuni pentru a obtine o marire de salariu.
Ma rog, eu daca citesc intr-o carte de negocieri despre cum sa manipulezi, fortezi, jmekeresti partenerul o arunc foarte repede, la fel devin circumspect si cu expertii care incerca sa iti vanda intai “trucurile negocierii”. Am o perspectiva naiva, pozitiva si optimista despre negociere.
@Semanticus: eu ma bucur ca exista oameni ca tine… daca se prapadeste naibii lumea, o sa avem cu cine sa creem paradisul uman terestru de dupa 2012
Stiu, la concluzia asta am ajuns dupa vreo 10 ani de negociere bi si multilaterala. Un negociator bun il evaluez nu dupa cate vanzari a reusit ci dupa cata incredere i se acorda. O perspectiva total neprofesionista, as zice, hehehee.
@Semanticus: eu fac vanzare zilnic, iar 99% din rezultate se datoreaza factorului incredere, restul este tehnica
Si daca increderea e factorul principal, de ce nu vorbesti despre asta ? In loc sa ne ocupam de conflict de ce nu spui care motivul pentru care esti cautat si a doua oara? fara resentimente de client.
Cu atatea alternative disponibile (in orice domeniu), cred ca negocierile se muta, incet-incet, in interiorul fiecaruia. Ele nu dispar, doar ca sunt mai putin vizibile.
Si un link interesant pe tema alternativelor.
@Semanticus: pai dta ai adus in discutie conflictul, nu eu
@soro: multumesc pt link 
@Semanticus,
a fost doar un exemplu cum sa conduci o negociere.;) in stilul meu naiv.
Si oricum eu am vorbit de cooperare si conflict.