Vrei un job? Cauta-ti! Vrei un job de succes? Citeste aceasta carte!
Provocarea – inventarul
Scris de Stefan Murgeanu in Diverse pe 31.07.2011 | 10 comentarii
Uite că se făcu și termenul zis deadline pentru provocarea pe care am lansat-o în urmă cu circa 1 lună.
Provocarea suna cam așa: ”propune-ţi ca timp de 30 de zile (adică începând de acum şi să zicem pe tot cursul lunii iulie) să îţi asumi totala răspundere pentru viaţa ta şi să nu te mai plângi de nimic, să nu cauţi justificări pentru acţiunile tale şi să nu mai arunci vina asupra altora pentru nici un fel de situaţie.”
Cum mulți s-au arătat atunci dispuși să accepte provocarea, sunt curios câți și care s-au ținut de ea.
Deci, facem inventarul.
Avem curajoși care îndrăznesc să ne împărtășească impresiile din cursul acestei luni?
Mulțumesc! 
Am cam uitat de provocarea ta, dar acum, că ai menționat, mi-am amintit ce mi-am propus: să nu mai dau vina pe vreme, mașini și echipaj (de multe ori lipsă) și să-ncep pedalez serios. Acum îmi dau seama că am făcut aproape 700 km într-o lună. Cum? Mi-am văzut de antrenament indiferent de situație.
)
Încă una: n-am mai aruncat vina pe clienți când ceva merge prost. Deși am păstrat și voi mai publica unele discuții cu stimații
La tine cum a mers?
In primul si primul rand TU esti vinovat pentru ce li s-a intamplat tuturor celor care ti-au acceptat provocarea. Fara provocarea ta viata lor ar fi fost alta.
Esti vinovat si meriti sa fii pedepsit. Eu propun sa dai cate o bere tuturor cititorilor
@Marius: super
@Darael: clar sunt vinovat!
Stefane, sa-mi fie rusine ca la tine pe mosie nu ajung decit foarte rar.
Foarte misto ideea. Am aplicat-o si eu. Insa nu acum o luna. Ci acu 16 ani. Adica cind aveam 14 ani. Cam atunci am realizat ca norocul mi-l fac singur si doar muncind pot sa reusesc. Asa ca mi-am scos din cap tot felul de prostii.
Nu zic ca am aplicat-o la singe ( desi mi-as fi dorit ), insa asta mi-a schimbat in timp atitudinea. Si zic eu ca in bine.
Ma incadrez ?
Waaaai, una din cele mai grele luni din ultimii 10 ani.
Nu pentru ca am acceptat provocarea ta. Pentru ca m-am provocat eu la niste lucruri grele.
Am ridicat vocea, am injurat, am gresit, mi-am recunoscut greseala, m-am stresat, n-am dormit, n-am mancat, am ajutat oameni, am primit ajutor, am luat decizii radicale, dar am ajuns la sfarsit respectand provocarea.
Nu e o surpriza, pentru ca oricum eu traiesc de ceva timp dupa aceste principii.
Deci, merit o bere fara alcool?
…ca sunt cu masina. 
P. S. Si subscriu la @Darael Esti vinovat! Pentru cateva lucruri bune care mi s-au intamplat. Multumesc.
Stefan, cred ca e momentu sa retrag o parte din laudele mele de mai sus.
Am citi articolu asta al tau si mi-am dat seama ca … nu stiu daca si cand, cu o usurinta nebanuita am dat vreodata vina pe un lucru pe care il credeam corect. Cum ar fi faptul ca Internetul ne indeparteaza unii de ceilalti. Nu am facut-o ca justificare pentru un lucru rau care mi s-ar fi intamplat, ci doar asa, pentru ca e usor sa ai idei preconcepute care te ajuta sa dai vina pe situatie. Foarte bun articolul ala. Te face sa analizezi iar unele din lucrurile pe care le credeai adevaruri general valabile
Multumesc.
Buna Stefane
. M-am straduit sa nu dau vina pe cei din jur pt nereusitele mele. E ceva ce incerc de cateva luni buni si zic ca imi iese 
.
@jules: e ok
@Theo: mea culpa
@Camelia: ma bucur
Am acceptat si eu provocarea, stiu ca ai fost cu ochii pe mine. Din punctul meu de vedere (total subiectv) consider ca am crescut putin cate putin in fiecare zi.
Să mi se fi întâmplat doar mie? Nu… nu cred. Mai sus sunt oameni ca mine şi care spun că au reuşit să pună în aplicare provocarea.
Am reuşit. Şi nu mă mai întorc la ce credeam înainte. E mult prea frumos ce mi se întâmplă şi ce simt acum, de când cu provocarea.